POSDRU 63815 - Calitate si competenta profesionala europeana Ón educatia medicala si in managementul cunoastere



 

Acasa

Prezentare

Obiective

Echipa

Implementare

Workshop

Rezultate

Contact

 
 

Context

Necesitate

Resurse

Management

 

Necesitate

Asigurarea unor standarde de calitate educationala armonizate cu cele Europene, in domeniul educatiei si cercetarii, care sa permita evolutia economiilor bazate pe cunoastere, presupune atat colective de profesori cu expertiza internationala, precum si un sistem educational orientat catre student, flexibil, deschis si omogen. Un astfel de sistem trebuie sa asigure dezvoltarea de abilitati si cunostinte care sa conduca la obtinerea de competente tehnice (clinice, educationale) si transversale (gandire inovativa, management al cercetarii), cat si abilitati de comunicare eficienta la nivel de individ, grupuri sau structuri mai largi (campusuri universitare).

Existenta unui interes la nivel national fata de aceasta problematica este reliefata atat prin alocarea de fonduri in directia dezvolatarii resurselor umane, cat si prin formarea unei agentii nationale de asigurare a calitatii din invatamantul superior si a departamentelor de calitate a educatiei din fiecare universitate. Totusi, abordarile unilaterale, restranse teritorial, de tip "top-down" (impuse prin regulamnete venite "de sus") sau "botomup", de obicei fara o abordare coerenta, strategica, nu pot duce decat la pierderi insemnate de timp si bani.

Angajarea concertata, simultana, cu implicarea tuturor actorilor (studenti, cadre didactice si reprezentanti ai instutiilor guvernamentale) de la nivel interregional si cu asigurarea unei conexiuni de facto la nivel international, reprezinta singura modalitate de a obtine un efect calitativ consistent in acest sens. Desi la nivelul fiecarui partener roman exista preocupari si abordari coerente, care au condus la obtinrea de rezultate vizibile in domeniul imbunatatirii calitatii educatiei totusi, nivelul de eficienta a procesului educational de medicina este departe de a se putea compara cu cel similar de la nivel European.

Nevoia asigurarii unor competente clinice la nivelul ciclului educational de licenta, precum si cele legate de nevoia unei abordari orientate catre student a activitatii educationale (si nu catre profesor), de necesitatea introducerii in invatamantul medical a metodelor de invatare de tip PBL (problem based learning) axate pe boala si bolnav si nu in ultimul rand de asigurarea unui mediu deschis, colaborativ, capabil sa asigure mijloacele necesare invatarii prin metode diverse, flexibile ( individuale, asincrone, sincrone, colaborative), sunt tot atatea motive pentru care se impune o modificare fundamentala, de stuctura la nivelul curiculei din universitatile de medicina. Pe de alta parte, introducerea unilaterala a unor mecanisme evoluate de management educational (cum ar fi catalogul virtual) nu pot asigura un efect de substanta, o mutatie calitativa la nivel de sistem si nu elimina obiectivitatea discutabila a proceselor de alocare a resurselor (de ex. locurile in camine) si a celor de evaluare, cu efect nefast la nivelul imaginii invatamantului romanesc si al posibilitatii ca acesta sa reprezinte un competitor real la nivel European.

Interesul fata de imbunatatirea calitativa substantiala a curiculei medicale univeristare si a introducerii unui sistem unitar si omogen de management educational se regaseste pe toate cele trei paliere pe care se situeaza grupurile tinta ale acestui proiect. Astfel, la nivel de institute abilitate sa urmareasca asigurarea calitatii in invatamantul universitar, o imbunatatire la nivelul mentionat al sistemelor de management educational, ar putea insemna nu numai obtinerea unor metode eficiente de monitorizare si control, de evaluare eficienta a progresului calitativ inregistrat in domeniul educational, ci si in mod evident, o cale de evaluare a eficientei investitiilor in invatamantul universitar.

In ceea ce ce priveste interesul cadrelor didactice legat de un proces de imbunatatire structurala a curiculei, acesta se poate argumenta atat prin posibilitatea ca profesorii sa poata urmari indeaproape un numar mai mare de studenti cu mai putin effort (folosind metodele de educatie collaborative in medii care sa asigure metodele de blended learning) cat si prin posibilitatea largita a profesorilor de implicare intr-un process eficient de stimulare a actiunilor independente de tip "self starting" in domeniul aprofundarii unei teme, la studentii cu care colaboreaza. Totodata, o reducere a orelor de "predare" la catedra, in maniera clasica "fata in fata" ar asigura profesorilor mai mult timp pentru imbunatatirea calitatii cursurilor si metodelor de predare si nu in ultimul rand, posibilitatea implicarii acestora intr-o mai mare masura in stimularea interesului pentru cercetare in cadrul studentilor.

La nivelul studentilor, introducerea unei curicule neliniare, a unor cursuri de imbunatatirea abilitatilor clinice, a unui sistem unitar, de colaborare interuniversitara pe multiple planuri: educational, social, cultural, etc, prin internet, reprezinta tot atatea deziderate de maxima importanta si actualitate.

 
 
 

   
 
Copyright 20011 - Compartimentul Cercetare si Fonduri Structurale al UMF Craiova
Webdesign: Gabriel Popescu, expert IT pe termen lung - Departamentul I.T. UMF Craiova